Actorii sociali

Casa, pe Valea Iadului, ca în tot Bihorul rural românesc, este o prelungire a familiei. Familia fără casă nu este o familie deplin recunoscută social, iar indivizii fără casă, uniţi prin căsătorie sau singuri (bărbaţii sunt holtei, femeile, fete bătrâne), sunt numiţi, ironic, jeleri. Familia matcă avea obligaţia morală de a ajuta descendenţii pe linie masculină să îşi construiască o casă, cu excepţia celui mai tânăr dintre ei, care moştenea casa părintească. Fetele, la măritiş, participau cu un larg spectru de obiecte de interior, păstrate în lăzile de zestre, al căror conţinut fusese îmbogăţit şi prin munca viitoarelor neveste cu perini, lipideauă, şterguri şi altele asemenea.

În satul tradiţional, repartiţia rolurilor şi sarcinilor este direct dependentă de determinările de sex. Femeile şi bărbaţii acţionează separat, dar complementar, în munca zilnică, la sărbătorile religioase, la habe, la clăci. Este un loc comun imaginea bărbatului aşezat la masă după o zi de muncă istovitoare, aşteptând, cu blidul în faţă, să fie servit cu de-ale gurii de către un membru de sex feminin al familiei.

Copiii fac de la vârste fragede ucenicia identităţii lor sexuale. Costumul popular al copiilor este o miniatură a costumului părinţilor: băieţii poartă pantaloni, fetele poartă fustă. În biserică, bărbaţii stau în naos, iar copiii stau în pronaos, cu femeile, sau afară, dacă biserica e plină.

Crescând mai mari, fetele îşi ajută mamele la treburile interne ale gospodăriei, fie la făcutul mâncării, fie la hrănit păsările de curte, fie la tors lâna, pe când băieţii îşi întovărăşesc taţii la oi, la coasă, la arat, la tăiat lemne. În funcţie de forţe şi competenţe, tinerii şi mai vârstnicii participă la aceleaşi activităţi; segregarea pe sexe este evidentă, însă despre segregarea pe vârste se poate afirma contrariul.

Teatrul tradiţional al vieţii sociale are, aşadar, reguli fixe, actorii sociali “joacă” după un reţetar inamovibil, iar ieşirea din tipar atrage oprobiul “gurii satului”. Chiar şi actorii sociali care practică meserii moderne (un şofer, de exemplu), are de urmat aceleaşi îndeletniciri şi obiceiuri tradiţionale: creşte animale în gospodărie, face fânul vara, merge la biserică ş.a.m.d

Când în sânul familiei intervin disfuncţionalităţi (cum ar fi moartea capului familiei, lipsa descendenţilor pe linie masculină), sistemul de solidaritate socială reglează mecanismul, vecinii, neamurile sărind în ajutorul familiei nevoiaşe, chiar dacă actul în sine nu are doar conotaţii caritabile, ci de contrapartidă, cum reiese şi din documentul pe care îl reproducem în cele ce urmează, ca mostră a mecanismului de reglaj din teatrul tradiţional al vieţii sociale.

Declaraţie – consimţământ

Încheiată azi, 7 martie 1998, la locuinţa cetăţenei …. 31, Joca Gafia, necăs., născută la 14.I.1909, care mă legitimez cu BI seria VN: 202598, eliberat de poliţia Aleşd, împreună cu fiica mea, Cipleu Anuţa (ANA), care se legitimează cu BI seria BE 055777 eliberat de poliţia Aleşd, în calitate de moştenitoare a unei suprafeţe de (…) 1 ha şi 20 ari teren agricol fâneţe naturale ce mi se cuvin din teren decedatului Lazău Ilie a Aleixi, căs. Cu Perţ Floare, şi 8…… din postata Fruntea, cu nr. top 2844, în suprafaţă de 6 (şase) iugăre 1510 stg a fânaţei naturale (….). Suprafaţa de mai sus o folosesc împreună cu cele 2 nepoate, respectiv fiica, Bradea Anuţa (ANA) şi Rumolica Deme, căsăt. Pentru care consimt să fie împărţit în 4 părţi egale în următoare condiţii reciproc avantajoase. Înainte de a trece la condiţiile pe care le solicităm, nepoatelor, fiicelor şi ginerilor, declarăm cinstit şi neconstrânse moral sau fizic de către vecinii Bila Ioan, nr. 30, sau alte rudenii, vecini sau săteni din sat şi nici nu am fost conturbate în posesia terenului 1,20 ha teren fânaţe (acasă la Văcăreşti) de către nimeni de peste 50 ani.

Eu, bunica Joca Gafia, în vârstă de 89 ani, bătrână, slabă şi bolnavă, handicapată, miopie, fără de nici un ajutor material, financiar sau medical din partea nimănui, consimt ca terenul de 1 ha şi 20 ari să ni se împartă egal în 4 părţi, câte 30 ari (treizeci ari) pe lungime, pentru a nu afecta prea mult construcţiile şi anexele gospodăreşti existente şi faza începută din construcţie. În schimbul terenului pe care-l dau nepoatei şi soţului ei, Anuţa Bradea, supraf. de 30 ari + 30 ari = 0,60 ha (60 ari) ca să-mi asigure hrană zilnică, îngrijire şi tratament medical la nevoie, încălzire şi locuinţă, în caz de deces să mă îngroape după oficiul şi datinile creştine strămoşeşti. În cazul că nu-mi va asigura condiţiile cerute, voi trece la retragerea terenului şi a construcţiilor mele şi le voi ceda prin martori şi organismele locale ale statului persoanelor care se vor îngriji de mine în timpul ce-l mai am de trăit.

ss indescifrabil

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s