Apartenenţe şi vecinătăţi

Valea Iadului este o entitate geomorfologică bine conturată, alcătuită din trei sate de tip răsfirat (Bulz, Munteni, Remeţi), cu pământ arabil şi păşune în jurul caselor, şi fânaţe în poienele din munţi. Satele nu sunt centrate în jurul unui punct, ci dispuse de-a lungul văii sau afluenţilor, sau răsfirate în cătune, ascunse în poiene. Câte 5-10 gospodării formează un cătun, care primeşte numele, în general, după cel al familiei matcă (Costeşti, Sturzeşti), după ocupaţia de bază a familiei matcă (Văcăreşti) etc.

În anii socialismului, tendinţa a fost, ca şi în alte sate din Apuseni, să se creeze şi în arealul Iadului centre locative, tendinţă perpetuată şi după 1990, care schimbă optica tradiţională de desfăşurare şi funcţionare a satului. Dacă în Bulz şi în Munteni nu s-a reuşit decât construirea unor clădiri pentru a găzdui instituţii şi magazine, fără însă a se împlini un proiect de sistematizare a caselor de-a lungul drumului, în Remeţi, datorită în special concentrării locative a muncitorilor şi elitei constructoare de hidrocentrale, mutaţiile s-au produs aproape în totalitate, şi arhitectural, şi mental.

S-a ajuns, astfel, la crearea unui pol central, atipic, mergând împotriva schemei tradiţionale de organizare a satelor din Apuseni, care nu sunt centrate în jurul unui punct, ci dispuse de-a lungul unor văi.

Cu toate că, geomorfic, cum arătam, cătunele actualei comune Bulz se prezintă unitar, ideea de apartenenţă a localnicilor la un construct identitar conturat de râul Valea Iadului este oarecum străină acestora. Aceasta se naşte doar în opoziţie cu vecinătăţile: în stânga Iadului, apoi Crişului Repede, dincolo de versant, sunt loranii, demeşenii, ponoranii şi brătcanii. Peste munţi, dincolo de izvoarele Iadului, la vale, toţi sătenii din zona Beiuşului, inclusiv locuitorii oraşului Beiuş (Binş) sunt vidicani. Partea dreaptă a Iadului este mai pronunţat aparţinătoare locuitorilor de pe Valea Iadului şi vecinii sunt mai îndepărtaţi. Aceştia sunt ardileni, fie că sunt din Traniş, Lunca Vişagului, Valea Drăganului sau Negreni (Fechetău).

Dincolo de apartenenţele de cătun, localnicii admit totuşi două constructe identitare: bulzani şi remeţeni. Locuitorii Văii Iadului nu se simt la fel, ca aparţinând aceluiaşi ceva, deşi locuiesc pe aceeaşi vale-matcă, deci nu se denominează “iădani”. Împărţirea în trei sate a comunei nu a creat definitiv în conştiinţa localnicilor celui de-al treilea sat constitutiv (Sărăcel, mai nou Munteni) un nou construct identitar. Locuitorii satului Munteni se simt mai degrabă bulzani. Remeţenii se simt mai la fel ca demeşenii, loranii şi ponoranii, dar evident diferiţi de vidicani şi ardileni. Este posibil, de altfel, ca mutări de familii dinspre Damiş şi Ponoară să fi fost mai numeroase (sau cel puţin mai vechi); ardilenii şi vidicanii nu au venit în grup compact, familii, ci doar izolat, câte un membru.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s