Hidrografia Văii Iadului

Crişul Repede străbate comuna Bulz pe o distanţă de circa 3-4 km, de la Bucea (jud. Cluj) până la hotarul cu satul Lorău (com. Bratca), colectând întreaga reţea hidrografică de pe teritoriul comunei, reprezentată de reţelele principalilor afluenţi (Valea Iadului şi Valea Satului, acesta din urmă în Bulz-Pustă).

Valea Iadului este cel mai important afluent al Crişului Repede, în care se varsă, la o altitudine de 340 m, în apropiere de Halta CFR Stâna de Vale (altădată Gura Iadului), după un parcurs de aproximativ 52 de km. Râul izvorăşte din Munţii Bihorului, de la poalele vestice ale Vf. Poienii (1627 m), în vecinătatea staţiunii Stâna de Vale, adunând, într-o primă etapă, Izvorul Minunilor, Izvorul Clocotitor, Izvorul Păcii, Izvorul Profetului, Izvorul Narcisului şi Izvorul Eremitului, colectând, apoi, pe parcurs, apele a numeroase pâraie: Cârligate, Valea de Runc, Ciungi, Valea Gugii, Văile Calului, Valea Lupului, Sălătruc, Străvinoasa, Valea Izvorului, Pârâul Morii (Pârâul lu’ Bilaviz), Dişor (Valea Bisericii), Topliţa, Pârâul Lupului, Valea Dumii, Valea Curii, Valea Sărăcelului, Valea Mihăiesii, Pârâul Tocilelor (Toptitelor?) pe dreapta, iar pe stânga: Ieduţu, Murgaşu, Părăuţa, Valea cu Calea, Hodrânguşa, Valea Leşului, Valea Căuşului, Valea Rea, Valea Lungii, Valea Fatii, Pârâul Roşu.

Valea Iadului, în anii 1970-2000, a fost supusă unui proces de amenajare hidrotehnică, ceea ce a dus la construirea mai multor baraje de acumulare şi regularizare a cursului. Astfel, au apărut lacurile de acumulare de la Leşu (în amonte de confluenţa Văii Leşului cu râul Iad, aproximativ 28 mil. mc apă), de la Munteni şi Bulz, dar şi de la Cârligate, Şipote şi Valea Izvorului, acestea fiind legate de uzinele electrice din zonă prin mai multe canale şi tunele de aducţiune (Iad-Drăgan, din punctul Cârligate; Drăgan-Valea Bisericii; Izvor-Valea Bisericii; Valea Bisericii-Munteni, Munteni-Bulz etc.)

Bazinul hidrografic al Văii Iadului este completat de numeroase cursuri de apă cu caracter temporar – ape suprafreatice – a căror apariţie şi dinamică este în funcţie de condiţiile meteorologice, când precipitaţiile sunt excesive sau când se topesc brusc zăpezile.

Datorită interesului ştiinţific şi peisagistic (floră, faună şi temperatură constantă de 4o-5o) trebuie amintit şi Lacul Topliţa (circa 500 m2) din Remeţi, un izvor vocluzian, cu apă dulce, care nu îngheaţă la temperaturi atmosferice negative.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s