Relieful comunei Bulz

Localităţile comunei Bulz se află situate, în cea mai mare parte, pe versanţii Munţilor Bihorului şi ai Pădurii Craiului, despărţiţi de râul Valea Iadului, a cărui luncă are o deschidere (lăţime) de maximum 2-300 de metri. O mică parte a satului Bulz (cătunul Pustă şi Răstoacă) este aşezat pe Crişul Repede (circa 3 km).

Structura reliefului este variată, cu accente de “sălbăticie” şi “fantezie” a naturii, luncile, vâlcelele, dealurile şi munţii alternând, parcă, în ritmurile “trăgănatei” omului de la munte, ceea ce face ca şi solul să fie sărac, în bună parte arid, acoperit de păduri şi fâneţe, aceasta, în primul rând, datorită altitudinii, dar şi structurii petrografice şi condiţiilor climatice. Adâncă şi îngustă în cursul superior, Valea Iadului capătă, în această zonă, aspect de defileu (Cheile Remeţilor).

Aşadar, relieful comunei este unul muntos, cu înălţimi cuprinse între 340 m, la confluenţa Iadului cu Crişul Repede, şi 1471 m, în Vf. Piatra Seniului.

Munţii Bihorului, în dreapta Văii Iadului (din amonte spre aval), sunt caracterizaţi prin asocierea suprafeţelor de nivelare, înscrise în relief prin interfluvii largi, plate, cu linii de culme prezentând mici diferenţe de nivel. Aceste suprafeţe au constituit, din cele mai vechi timpuri, locuri favorabile pentru aşezări risipite, de tip crâng, dar şi pentru practicarea unei agriculturi pastorale. De asemeni, alcătuirea petrografică şi structura şi-au impus personalitatea în peisaj. Formaţiunile cristalofiliene mezozonale şi epizonale, de pildă, au imprimat reliefului un aspect masiv, cu interfluvii largi şi povârnişuri domoale, în jumătatea lor superioară, după cum magmatitele se înscriu prin forme greoaie şi masive (masivul Cârligate).

Rocile sedimentare se manifestă, şi ele, diferenţiat, în funcţie de particularităţile lor petrografice. Astfel, deosebim o grupă de roci formată din aglomerate, gresii, marne şi argile, şi o a doua – reprezentată de calcare şi dolomite, care concură în realizarea cunoscutului relief carstic. Acolo unde structura nu se manifestă în trăsăturile reliefului, prima grupă de roci se înscrie prin suprafeţe netede, larg bombate, pe alocuri cu proeminenţe. Rocile carstificabile, datorită proprietăţilor lor specifice, au condiţionat apariţia platoului calcaros Fântâna Botii – Dealul Ruguţului, de pe stânga Văii Iadului, sau adâncirea puternică pe verticală, încorsetând văile în chei sălbatece, care adeseori ascund peşteri active (din care se scurg ape de suprafaţă).

Situaţi între Depresiunea Vad-Borod şi Depresiunea Ţării Beiuşului, Munţii Pădurea Craiului au altitudini reduse, fiind caracterizaţi, mai ales, prin numeroase platouri şi, datorită prezenţei calcarelor, printr-un procent ridicat de doline, uvale, avene, lapiezuri.

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este dezorganizată, fiind dezvoltată, în schimb, cea subterană. Ca rezultat al ei, sunt de semnalat, printre altele, formarea unor peşteri sau apariţia unor chei impresionante.

Datorită altitudinii mici a munţilor din zonă, cât şi a versanţilor şi povârnişurilor, în general, domoale, a numeroaselor platouri, în limbajul localnicilor apare, cel mai adesea, noţiunea de deal şi dâmb, pentru majoritatea culmilor: Dealul Lupului (991 m), Dealul Mihaiului (900 m), Dealul Ineţe (799 m), Dâmbul lui Codoban etc., iar pentru vârfuri – cea de ţâclu (Ţâclul Salhijului). Cele mai importante vârfuri aflate pe teritoriul comunei Bulz sunt: în sud: Muncelaşu (1415), Piatra Calului (1463), Piatra Seniului (1471), Stâna de Izvor (1339), Runcu Caprei (1468), Molivişu (1417); spre nord, pe interfluviul Iad-Drăgan: Rotundu (1040), Scoroşet (1158), Dealu Mare (1075), Ferice(le), Pin; de la sud la nord, pe interfluviile dintre afluenţii Văii Iadului: Seniul Mare (1076), Salhij, Dealul Lupului (991), Dealul Mihaiului (900), Sălătruc, Mogoş, Zâmbru, Porumbreu, Drăguş, Pobraz, Dealul Notarăşului (783), Ineţe (799); în bazinul inferior al Văii Iadului, altitudinile scad între 650-600 m: Micău, Dealul Săracului, Tomnatec, Pe Picior, Pleş, Cearnău etc. Din masivul Pădurea Craiului (pe stânga Văii Iadului), înălţimile cele mai reprezentative sunt: Dealul Beiuşele (1003), Hodrânguşa (1027), Piatra Dăicii (975), Faţa Movilelor (958), Faţa Arsă, Coastea Frunţii (950), Dealul Ponorului (975) etc.

Relieful carstic este reprezentat prin caverne, doline, avene (Gura Dracului, Hârtoape), grote, ponoare şi peşteri, bazinul Văii Iadului fiind, cu circa 300 de astfel de formaţiuni, unul dintre cele mai bogate din ţară. Dintre cele mai importante peşteri, menţionăm: Peştera cu Apă de la Bulz (la 336 m altitudine, pe malul stâng al Văii Iadului, la picioarele unui abrupt de peste 200 m), accesibilă doar speologilor; Peştera de pe Valea Leşului, populată cu coleoptere cavernicole, fiind prezente şi fosile de urşi cavernicoli (Ursus Speleus); Peştera Mică, Peştera Păstorului, Peştera Ciuhandrului – cu un climat unic, de o deosebită importanţă ştiinţifică; Peştera de pe Valea Izvorului, descoperită în timpul construcţiei canalului de aducţiune Iad-Drăgan, este, se pare, extrem de interesantă, dar n-a fost inclusă în circuitul turistic etc.

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s