GAL Poarta Transilvaniei aduce bani europeni şi pe Valea Iadului

Grupul de Acţiune Locală “Poarta Transilvaniei”, condus de Cristinel-Petru Blaga, a adus sute de mii de euro din bani europeni pe Valea Iadului, atât în mediul privat, cât şi public.

DSC_8403

Pensiunea Carpathia din Remeţi a găzduit, pe parcursul a două zile (26-27 iunie a.c.), Seminarul de informare organizat de Grupul de Acţiune Locală “Poarta Transilvaniei”, care şi-a prezentat câteva dintre reuşitele primului program de accesare de fonduri europene la care a luat parte.

Situat în Regiunea Nord-Vest, la intersecţia judeţelor Sălaj, Cluj şi Bihor, Grupul de Acţiune Locală “Poarta Transilvaniei” acoperă comunele Almaşu, Cizer, Fildu de Jos şi Sîg, din judeţul Sălaj, Ciucea şi Negreni, din judeţul Cluj, şi Bulz, din judeţul Bihor. Acestora li s-au alăturat de curând alte cinci comune din imediata vecinătate, Poieni, din judeţul Cluj, Borod, din judeţul Bihor, Plopiş, Bănişor şi Horoatul Crasnei, din judeţul Sălaj.

Pe parcursul etapelor de selecţie, în urma unor intense acţiuni de animare a teritoriului, la Grupul de Acţiune Locală “Poarta Transilvaniei” s-au depus 77 de proiecte conforme, însumând peste trei milioane de euro valoare publică. Dintre acestea, 73 de proiecte au fost depuse la AFIR şi 58 de proiecte au fost declarate eligibile, dintre care 57 de proiecte fiind semnate de către beneficiari, cu o valoare publică de 2.387.102 euro la contractele semnate, jumătate din aceasta fiind absorbită de către beneficiari până în iunie 2015 prin 15 proiecte deja finalizate şi 40 de proiecte aflate în implementare.

Finanţările europene s-au îndreptat în mod echilibrat către beneficiarii privaţi şi publici, vizând, în special, Măsurile 112, 121, 141, 312, 313 şi 322. În zona privată s-au preferat achiziţiile de utilaje agricole şi dezvoltarea exploataţiilor agricole şi zootehnice, ca şi construirea de pensiuni agroturistice, în timp ce zona publică s-a orientat spre achiziţia de utilaje pentru gospodărire comunală sau situaţii de urgenţă, modernizarea de drumuri, dar şi amenajarea de trasee turistice, marketing turistic sau modernizarea unor cămine culturale. Până la finele anului, toate proiectele care au primit finanţare vor fi finalizate.

DSC_8425

Pentru a demonstra viabilitatea acţiunilor întreprinse, participanţii la Seminarul de informare au fost invitaţi la un turneu în teritoriu, vizitându-se câteva exemple de bună practică: un utilaj pentru situații de urgență în comuna Bulz, o unitate de producție biomasă în satul Munteni şi diferite utilaje pentru lucrări de pregatire a terenului în comuna Negreni.

Reclame

Poarta Transilvaniei: beneficii europene prin Grupul de Acţiune Locală

În perioada octombrie – decembrie  2014, Grupul de Acţiune Locală (GAL) “Poarta Transilvaniei” desfăşoară o campanie de informare privind stadiul implementării strategiei de dezvoltare locală în micro-regiune, prin dialogul direct dintre potenţiali beneficiari şi beneficiarii efectivi ai fondurilor europene, pentru a înţelege corect şi concret mecanismele de accesare a fondurilor europene.

„Poarta Transilvaniei” acoperă comunele Almaşu, Cizer, Fildu de Jos şi Sîg, din judeţul Sălaj, Ciucea şi Negreni, din judeţul Cluj, şi Bulz, din judeţul Bihor, și, într-un clasament al celor 163 de GAL-uri din România, este al 16-lea pe țară ca rezultate, conform Autorității de Management.

În weekendul 7 – 9 noiembrie, la Pensiunea Apuseni Wild din Remeţi (Bihor), „Poarta Transilvaniei” a organizat un seminar de informare, dublat de vizite în întreg teritoriu deservit. În completare, în serile de vineri şi sâmbătă, s-a desfăşurat şi ediţia-pilot a Festivalului „Poarta Transilvaniei”.

Deși a demarat activitatea abia anul trecut, în aprilie, GAL „Poarta Transilvaniei” are rezultate notabile: ponderea valorii publice contractate este de 93,16%, iar valoarea publică alocată pe măsura 41 din totalul valorii publice contractate este cea mai mare din țară. La zi, 55 de proiecte sunt în derulare, cu o valoare publică de 2.380.386 euro.

„Cele mai multe investiții au fost făcute în mediul privat. Oamenii au reușit să înțeleagă că acest GAL este mijlocul și instrumentul de a acţiona pozitiv”, a spus Cristinel Petru Blaga, preşedintele Grupului.

„Acest GAL suplinește locul lăsat gol de guvernanți în strategia de dezvoltare din teritoriu. Dacă vrem să schimbăm în bine agricultura în România, nu ajunge să vorbim despre ea din cifre, de la București. Trebuie să ascultăm și să consultăm și oamenii de la sate”, a completat, în acelaşi context, Dorin Manea, primarul comunei Negreni.

Pentru a demonstra viabilitatea acţiunilor întreprinse, participanţii şi presa au fost invitaţi la câteva turnee în teritoriu, vizitându-se o serie de proiecte aflate în derulare: o fermă apicolă, o crescătorie de iepuri, utilaje agricole achiziţionate, drumuri aflate în modernizare, căminuri culturale aflate în construcţie ş.a.

Cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, al Primăriei Bulz şi al Pensiunii Apuseni Wild, GAL „Poarta Transilvaniei” a propus participanţilor şi o serie de activităţi culturale şi distractive. Au cântat taraful „La obârşii, la izvor” şi solistele Violeta Gherman, Andreea Codrean şi Andreea Puşcaş, prof. Miron Blaga le-a vorbit participanţilor despre tradiţiile de toamnă din Apuseni, iar actorii Adrian Cucu şi Sebastian Marina, prin intermediul peliculei, au binedispus publicul.

Evenimentul anual se vrea nu doar un suport pentru creşterea notorietăţii, vizibilităţii şi încrederii în Grupul de Acţiune Locală, dar şi un liant în generarea unor reţele de solidarităţi locale, inclusiv a producătorilor locali, şi în mobilizarea culturală locală. Moştenirea culturală şi istorică a zonei este un blazon care obligă. Este suficient să amintim că în acest spaţiu, la Ciucea, a trăit şi a creat poetul Octavian Goga.

Presa şi primarul

Ce mai scrie presa despre primarul comunei Bulz? Daţi click şi citiţi:

http://www.gazetadeoradea.ro/index.php?page=preview&arhiva=1&rubrica=Anchete&id=3&version=2007,12,saptamana%202&nume=3

Acu, să ne lămurim. „Gazeta de Oradea” este percepută ca o publicaţie de scandal. Să ne înţelegem: eu am lucrat îndeaproape un an de zile cu autorul acestui material, aşa că mi-e greu să îl suspectez de partipriuri. Pe de altă parte, îl cunosc bine pe primarul comunei Bulz, şi mi-e şi mai greu să înţeleg ce s-a întâmplat.

Greşeală sau intenţie, Mircea Sărăcuţ trebuie să răspundă. Chiar şi prin acest blog. Promit să îl conving pe autorul materialului, Călin Miron, să rectifice, dacă a scris neadevăruri. Dar dacă sunt adevăruri, atunci ce ne facem?

Cred cu tărie că un om într-o funcţie administrativă nu are voie să facă astfel de greşeli. Iar dacă face, cred că trebuie să renunţe la funcţia pe care o are.

Şi sunt într-o dilemă foarte mare: chiar mi-e drag şi chiar am încredere în actualul (ca şi în precedentul, de altfel, Nelu Gabrian, PSD) primar, Mircea Augustin Sărăcuţ, PNL. Încrederea mea este erodată în privinţa amândorura, ca primari, datorită realizărilor minimale pe care le-au avut, însă ştiu că acestea s-au datorat mult şi… contextelor politice!

Dar de-ar fi doar dilema mea…

Pagina web a Primăriei Bulz

Nu ştiu cine (nu) se ocupă de pagina web a Primăriei, dar, decât aşa, mai bine scoateţi-o din circuit. Ia aruncaţi o privire:

http://www.primariabulz.bihor.com.ro/

Priviţi bara de meniu. Daţi click pe contact. Nimic. Daţi click pe consiliul local. Nimic. Pe consilieri şi comisii, pe proiecte de hotărâri, pe audienţe. Nimic, nimic şi nimic.

Dacă v-aţi enervat niţel, puteţi să trageţi şi o porţie zdravănă de râs. Daţi click pe acte şi probleme. Ce v-aţi aştepta să găsiţi? Ceva, orice, un text măcar. Nu, e o fotografie cu domn primar şi cu alţii, răsfoind hârtii şi aruncând o ocheadă spre aparatul de fotografiat.

http://www.primariabulz.bihor.com.ro/actesiprobleme.html

Aceeaşi babă, cu altă pălărie, la programul cu publicul. Vreţi să ştiţi când găsiţi pe cineva la primăria Bulz? Căutaţi, nu-i aşa, la programul cu publicul. Ei, na, păs de un orar, un număr de telefon. E o fotografie a unei doamne.

http://www.primariabulz.bihor.com.ro/programucupublicul.html

Acum presupun că, sesizarea fiind făcută, cineva de la primăria Bulz va lua problema în mâini şi se va adresa realizatorului site-ului. Dacă nu, se va adresa unui informatician din comună (cred că ştiţi că sunt câţiva care se pricep la chestiile astea), pentru a remedia prostioarele şi a actualiza periodic pagina. Dacă presupunerea mea nu e o mare nerozie, atunci am să îl rog pe cel care va opera remedierile să mai ţină cont de câteva observaţii.

1. La Despre comună, următorul text trebuie clarificat: „Comuna are în componenta 3 sate: Remeti, Munteni si satul Bulz, care este format din 15 catune: Rastoaca, Pusta, Valea Iadului, Lunca Bulzului, Hârtoape, Cornet, Dosul Ianosii, Sinzasti, Picior, Fata, Ianosii, Poinita, Tomatec, Giljesti si Valea Vesi.” Comuna are în componenţă 3 sate, deci nu e frumos să notezi doar cătunele unui singur sat. În plus, în altă parte se revine la componenţa pe cătune a satelor. Deci, în contextul de mai sus, trebuie eliminată enumerarea cătunelor satului Bulz.

2. Mare atenţie la numele de locuri. Bănuiesc că denumirile s-au scris de mână pe o hârtie, pe care aţi înmânat-o unuia complet străin de zonă, să le pună pe site. Vă dau aici numai un exemplu, dar mai sunt: „Din reteaua hidrografica a comunei fac parte: (…) Runsorul (Valea Bisericii)”. În loc de Runsor, trebuie Dişor.

3. Acum, la sate si zone arondate, iarăşi probleme cu denumirile. Alt exemplu: „Pe teritoriul comunei Bulz vegeteaza spontan Liliacul Românesc – relict tertiar – specie cunoscuta cu numele stiintific „Syrimga Josikaea” care este o planta endemica”… Denumirea ştiinţifică este Syringa josikaea. Faceţi corecţia. Pentru control:

http://en.wikipedia.org/wiki/Syringa_josikaea

Sigur, pe adresa indicată, o să aveţi surpriza să citiţi (e în engleză, dar atâta pricepe oricine), că Syringa josikaea se cheamă… liliacul unguresc! Nu vă intimidaţi, nu săriţi să corectaţi românesc în unguresc. De fapt, denumirea cea mai frecvent întâlnită în literatura de specialitate este liliacul carpatin. Ce produce wikipedia acolo este o formă de distorsionare des întâlnită în campania antiromânească întreţinută de varii cercuri hungariste. Dacă vreţi să ştiţi mai multe despre acest tip de propagandă, puteţi citi articolul meu:

http://octavianblaga.wordpress.com/2007/09/29/intre-fictiune-si-propaganda/

Nu pot să trec de sate şi zone arondate fără a vă face din nou observaţia că trebuie să echilibraţi profilul satelor. Se găseşte de cuviinţă să se menţioneze ceva în plus sub Bulz, pe când la Munteni şi Remeţi, nimic, decât cătunele. Nu se poate, şi celelalte două localităţi au… poşiştăurile lor. Adică zone importante (dacă nu mai importante decât cel menţionat sub Bulz).

În fine, la sate şi zone arondate s-a permis introducerea unei prostii pe care o credeam depăşită: „în versantul drept al Vaii Iada”. Ce este Valea Iada? Unde este pe hartă, vă rog? Poate în capul cuiva, dar în teren, la ce se face referire se cheamă Valea Iadului. Pe vremea socialismului, s-a încercat implementarea denumirii de Valea Iada, din aceleaşi raţiuni pentru care s-a schimbat denumirea localităţii Sărăcel în Munteni. Apropo, pe când se va reveni la vechea numire a satului?

4. La istoricul comunei, pauză. La cultură, pauză. La date generale, pauză. Până şi la localităţi înfrăţite e pauză. Nu se poate. O dată, că Bulzul este una dintre puţinele comune româneşti cărora li s-au dedicat două monografii consistente. Sintetizaţi sau rugaţi pe cineva să o facă, şi puneţi pe site. În al doilea rând, e obligatoriu să notaţi localităţile înfrăţite (erau două, pe vremuri, parcă; nu mai ştiu care este situaţia); ar fi cazul să înţelegem că, în Franţa, de exemplu, unde se află o localitate înfrăţită cu Bulzul, internetul e un instrument extrem de comun. Administraţia acelei comune trebuie să se simtă extrem lezată văzând că site-ul Primăriei Bulz nu îi recunoaşte drept parteneri. La ei, e mai greu de înţeles de ce, dacă se face o treabă, nu se face cu profesionalism.

Mă opresc aici. Ştiu că multora li se pare că am sesizat un aspect neimportant. Aş vrea şi eu să fie aşa. Dar suntem parte a Uniunii Europene şi am intrat şi noi în mileniul III.